Alexandra Groza

Ce ar mai trebui eu sa imortalizez in Capsula Timpului inainte de a se inchide definitiv sunt primele mele articole publicate in presa. Acum aproape un an am calcat pentru prima data pragul unei redactii de care acum ma leaga unele dintre cele mai frumoase amintiri si primele aventuri ca jurnalist.

Eram emotionata si plina de viata, fascinata de tot ce se intampla acolo si inafara ei. A fost ca si descoperirea unei noi lumi care a adus cu ea o multime de oameni noi si aventuri care de care mai frumoase. Aici am scris primul meu articol, am fost la prima conferinta de presa, am scris prima erata, am invatat ca greselile se platesc, am luat primul interviu, am fost la primul subiect cu decedati, am publicat prima mea poza si lista mai poate continua. Dupa 4 ani de liceu si un semestru de facultate in care visam in fiecare zi la asta am ajuns sa spun “Alexandra Groza - Clujeanul sau Ziarul Clujeanului”. Nu as fi reusit sa ajung aici fara cei care m-au indrumat, se stiu ei, si carora trebuie sa le multumesc. Suna a reclama sau discurs de Oscar ultima fraza

Primele aventuri si articole vreau sa le sigilez in Capsula Timpului pentru ca peste 10 ani sa ma pot intoarce aici si sa imi aduc aminte de ele cu la fel de mult drag ca acum.

Tag Technorati: capsulaTimpului

In 1999 priveam cu emotie ecranul televizorului si numaram cu voce tare secundele ramase pana la intrarea in 2000. Eram plina de viata, fascinata de cifra 2000 si credeam ca odata cu ea viata noastra se va schimba radical. Imi aduc aminte cum toti eram fascinati de formatia Era care a cantat pana in ultimele secunde. Am avut artificii si pertade pe care le-am lansat cu mandrie de pe balcon. Au trecut 6 ani de atunci si viata chiar s-a schimbat radical. Am intrat in noul an cu inima stransa, deloc entuziasmata de ceea ce va veni, dar asta sunt eu. Am vazut un presedinte care a incercat cu greu sa ramana in tiparele pe care i le impune functia, doua imitatii de vedete, Irinel Columbeanu si Monica care se uitau la televizor chiar la emisiunea lor si turnau beton si o tara care a iesit in strada, a fluturat steagul Uniunii Europene si a dansat pe ritmuri Animal X si Anda Adam.

Vreau sa imortalizez in Capsula Timpului, care a ajuns la final, fericirea de pe chipul oamenilor care se aflau in Pietele din intreaga Romanie, gandurile lor de bine si sperantele cu care au pasit in Noul An. Vreau sa le pastram aici pentru ca multe dintre ele se vor pierde, iar cand acest moment va veni sa le gaseasca aici si sa o poata lua de la inceput.

Tag Technorati: capsulaTimpului

Odata cu Craciunul am mai gasit ceva de imortalizat in Capsula Timpului. Nu e un obiect ci sunt o mana de oameni si obiceiul pe care il respecta an de an. Sunt cei care inainte de Craciun si Anul Nou pun mana pe trompete. tromboane, viori, tobe si cine mai stie ce si pornesc pe strazile orasului.

Chiar daca multi dintre ei sunt tigani si lumea se uita urat la ei vin an de an cu aceleasi colinde si cu aceiasi voie buna. Chiar daca scopul este strangerea banilor nu esti obligat sa platesti. Poti privi linistit spectacolul si apoi sa intri in casa. Daca vrei sa imortalizezi momentul sunt mai mult de cat bucurosi si nu cer nimic.

In Ardeal acest obicei se numeste Tzarca. Cantaretii sunt insotiti de o “papusa” creata din hartie creponata colorata ce are un cioc de lemn. Papusa este imbracata de catre unul dintre ei, Tzarca fiind cea care se aude pentru prima data atunci cand vin colindatorii. Derivat din acest obicei este si venitul cu Ursul. Unul dintre colindatori se imbraca cu un costum de urs, iar odata cu colindetele se cante si cateva melodii pentru “urs”.

Tag Technorati: capsulaTimpului

Tag Technorati: CapsulaTimpului

Imi pare bine sa gasesc tot pe mai multe bloguri pe care ajung,intamplator sau nu, emblema Capsula Timpului. De cand exista unul dintre primele lucruri pe care le fac dimineata e sa citesc ce povesti mai apar noi pe blog sa vad ce lume a mai intrat in program si sa ma gandesc oare ce mi-as mai dori eu sa imortalizez aici. Ideea de azi mi-a venit in timp ce citeam un alt post, tot din Capsula timpului.

Vreau sa imortalizez traditia taiatului de porc inainte de Craciun. Din pacate eu nu am avut bunici la tara care sa aiba gaini sau porci asa ca am doar cateva astfel de amintiri. Pe la 5 ani cand bunicii mei au aranjat cu cineva sa le tina si lor un porc pe care sa il taie in ajun de Craciun, cred ca mai mult din dorinta da a participa la aceasta traditie decat din nevoie de carne. Cum era sa ratez asa eveniment dupa ce il asteptasem atatea luni. Imi aduc aminte cum l-au scos din cotet, cum mi-a acoperit bunica ochii si mi-a spus sa ma tin de urechi cand erau pe punctul de-ai curma viata. Imi aduc aminte ca o tragem de degete ca sa vad ce se intampla si ca nu imi se parea deloc sinistru sa vad atata sange.
Apoi m-au lasat sa ma urc pe el desi era cam mare si deabia il cuprindeam cu picioarele si mi-a placut la nebunie cand au inceput sa il taie. Eram fascinata de toata “operatia” si de tot ce se intampla.

De ce as vrea sa imortalizez un asa moment ? Pentru ca e una dintre amintirile mele cele mai vii din copilarie si pentru ca nu cred ca voi mai vedea asa ceva. Acum cu noile norme europene totul se va moderniza, porcul va trebui electrocutat sau cel putin asa am auzit. Pe de-o parte va fi mai igienic dar pe de alta sunt toti cei care fac asta de zeci de ani si nu imi pot imagina ca bunicii de la tara ar vrea sa se schimbe ceva.

Tag Technorati: CapsulaTimpului

Tag Technorati: CapsulaTimpului

Tag Technorati: CapsulaTimpului